Nothing extraordinary, but keeps me away from the ordinary

cum ar fi sa-ti iei cercei. multi si colorati.  Sa te fatzai incolo-incoace prin locuri care-ti plac, sa te vezi cu prieteni cu care te contrazici si te simti bine asa, pentru ca in timp ce va contraziceti toata lumea asculta pe toata lumea.  Sa mai vezi si cate un film, poate sa te omori sa prinzi bilete la teatru, o muzica, un concert ceva.  O carte, o revista, un ceai si-o briosa. Toata lumea face asta.

 

obligatia de a fi curios

Pe modelul zilelor managerilor practicat de Campaign si altii, introduc un nou camp in agenda personala, care va ajunge sa arate asa:

9-11 e-mailuri

‘

‘

‘

‘

16-17 – curiozitati; nu conteaza despre ce, ideea e sa-ti faci timp sa urmaresti macar o traznaie / neconventionalitate /stupizenie daca nu aparent chiar reala care-ti trece prin  cap sau noutate care te trage de maneca.

‘

‘

18-19 to-do list pentru maine. Adunat resturi, listat prioritati, pus remindere.

 

minimize = maximize

Traiesc pentru weekend. Adica pentru 2 zile din 7, in care nu mai trebuie nimic. Nu trebuie nici sa muncesti, nici sa vorbesti (nu trebuie, dar daca vrei, poti , sa te concentrezi sau sa te stresezi (nici in rest nu trebuie dar 5/7 tii neaparat).  Parca s-a produs o specializare interna tacita. Luni-Vineri agresiv, sacou, bratari mai putine, result-oriented, Sambata-Duminica creativ, razacios, relaxat, curios.

In urma cu zeci de ani, intelectualii tarii noastre erau cei care detineau cunostinte din cat mai multe domenii. Un om de litere era nimic in comparatie cu un matematician care studiase literatura la Paris si amandoi inferiori pianistului absolvent al Academiei de Stiinte cu Doctorat in Literatura comparata la Viena. Apoi s-a trecut la ultra-specializare, din ratiuni usor de inteles, dupa modelul americanilor, nemtilor si al… multinationalelor.

Acum ’seeing the big picture’ e in job description-ul meu si probabil si-n al tau. Se cer iar rotite care se angreneaza, suntem innebuniti dupa interculturalitate, model interdisciplinar, globalizare, abordare holistica. O natura asociativa castiga in lupta cu tratatul, insa doar aparent. In realitate, la omul ‘de succes’  ele coexista. Studiezi tu si tratatul, internalizezi si, multumita naturii asociative, gandirii laterale si altor trickuri o scoti la capat.

Ce urmeaza nu se stie. Dar nici nu conteaza, ca pana la proverbiala intoarcere a rotii (sau, mai stii, a 3-a abordare, o noua si revolutionara paradigma)  aleg nici una nici alta, ci ambele odata:

De maine traiesc in mic. Reduc saptamana la o zi. Nu mai pot sa schimb 5 zile pe 2 zile pentru ca nu mai exista saptamana. Sau, daca vrei, fiecare zi e o saptamana. Nu mai salvez linkuri in Bookmarks,  le urmaresc exact cand le intalnesc. Nu mai pun melodii in lista pana saptamana viitoare cand imi amintesc sa cumpar CD uri, ascult cand am chef The Decemberists pe Youtube si nu returnez apeluri, raspund.

Si asa nici nu o sa mai am weekenduri atat de aglomerate pentru ca, de maine, fiecare zi are weekendul ei.

 

mess rulez

Tip pentru writer’s block: cand te roade intrebarea/ chestiunea/ dilema si simti ca nu stii exact cum iesi la lumina,  formuleaz-o in termeni simpli si trece-o la status. Prin intrebarile trimise de oameni in legatura cu statusul se poate gasi cea care pe tine te-a ocolit. Merita incercarea.

 

Albumul emotional

Daca ai putea sa-ti indosariezi emotiile asa cum faci cu hartiile, ar fi posibil sa browsezi constiincios peste toate bune si rele care ti s-au intamplat.

Nasoala ipoteza, ai fi un monstrulet robotozat si impovarat pe care niciun biblioraft din lume nu l-ar putea degreva. Dar asta e toata smecheria de fapt, ca albumul emotional e nu un raft stabil cu poze, e o evidenta in schimbare functie de sistemul de referinta de la un moment dat.

Poza nu indica momentul de fericire, ea cel mult marcheaza o perioada, cand erai in Bucuresti sau la munte, ploua sau era soare, iar tu aratai tare bine in toamna lui 2007 si da, rosul chiar te prinde. Cauta insa ‘toamna 2007 in Bucuresti’ in albumul emotional si aproape sigur gasesti altceva. Gasesti un moment anume, o stare, un miros, ganduri cu anumita relevanta pentru persoana care esti acum.

Se prea poate ca in respectivul moment sa nu poti si sa nu vrei sa opresti fix momentul ca sa-ti pozezi mutra (si pe a celor din jur).

Se poate, din nou, sa nu aiba cine te poza, e uimitor uneori ce momente – ulterior de referinta – poti avea tu cu tine.

La fel cum se poate sa nu realizezi ca acum se petrece momentul, ca acum tocmai treci cu vederea ceea ce urmatorii 5 ani vor dezveli ca ‘atunci cand viata ta a luat-o in alta directie.’

Iata cateva motive pentru care albumul emotional e mai cool ca albumul foto:

- el te invata ceva, nu doar afiseaza

- pozele lui marcheaza decisiv, nu inoata printre zambiti va rog, fa si tu un click, ma!ti-ai luat aparat, n-avem si noi toti o foto impreuna.

- il ai mereu la tine

- este distractiv de cretin alcatuit, contine te miri ce si-i lipsesc ‘evenimentele importante’

- loveste cand nu te astepti

- e cel mai personalizat accesoriu posibil al tau

- ruleaza simultan pe 2 coordonate: tu Atunci, tu acum contempland Atunci, ceea ce ofera si feed-back si deci il face un instrument modern de comunicare. Cu tine.

 

Job offer: Senior Dreamer

September 27th, 2007

 

I wonder why they don’t have posts such as job openings for dreamers. Everybody’s looking for BDMs, Marketing Managers and, if you’re lucky, senior planners. I would (and hopefully will) advertise for the position of Dreamer within my established company. I wouldn’t expect the ideal candidate to do anything more than ponder, muse, venture, hallucinate, concoct, fantasize and the rest. Draw up a list of whatever he imagined or rambled about and that’s that.

People like these do exist. They don’t have a technical inclination towards anything, they are not interested in carrying out one type of training or another, and even though they have a high IQ did not graduate magna cum laudae. And because of that dreamers are prone to fresh thinking and would be a good resource to any learning organization.

To avoid thinking in circles you may just have to try out singular ideas, stupid as they may seem to the ‘educated’ mind in the beginning. Hire somebody to just draw up sceneries and put some of them into practice. Deny your propensity towards refuting the absurd (or what you understand by it).